 [27.10.2009] Intr-o epoca privilegiata a istoriei , aceea a vechilor greci ,
muzica,dansul ,poezia,tragedia ,comedia ,arhitectura,sculptura,pictura
constituiau familia artelor. Prin urmare grecii onorau toate aceste
activitati legate prin profunde relatii intre ele.Literatura este
inscrisa in registrul artelor cu trei dintre directiile sale:
poezia,tragedia,comedia. Apare ca nefireasca intrebarea : “Este
literatura o arta ? “
Literatura este arta compoziţiilor scrise. O traducere literală
a termenului indică sensul de "cunoaştere cu ajutorul literelor" (de la
latinescul littera, literă), iar studiul academic al literaturii este cunoscut ca Litere. În cultura vestică, operele de bază care sunt scrise conţin şi elemente ficţionale şi reale.
Cum se aleg subiectele in literatura ?In toate epocile s-a manifestat
un spirit al vremii care a influentat creatorul . Astfel se obtine
raportul dintre viata si arta.Creatorul a stat intotdeauna la
interferenta dintre traditie si propria personalitate.Actele de creatie
, oricat de spontane ar parea , profita evident de experienta
trecutului si a prezentului.De-a lungul timpului a fost dovedit ca
alegera subiectului la un creator de literatura este determinata de
elementele predominante in ambianta sa .
Istoriile literare mentioneaza legaturile pe care un anume scriitor
le-a avut cu ceilalti artisti pe vremea lui , frecventarea sau
cunoastera profunda a mai multor arte ca si felul in care toate acesta
au influentat creatia sa literara.Este cunoscut ca Asachi era pictor si
architect , Hasdeu era desenator,Eminescu de asemenea desena.
Bacovia
a si fost o perioada ca professor de desen. Calinescu este cel care
spunea ca “artele sunt niste vase comunicante”,el insusi cantand la
vioara,desenand si pictand.Ideea de confluenta a artelor este exprimata
si de Bacovia intr-un text al sau : “In poezie m-a obsedat intotdeauna
un subiect de culoare .
Pictura cuvintelor sau auditia colorata .[…] Fiecarui sentiment ii
corespunde o culoare “.La randul sau Arghezi se declara adept al
“plasticitatii cuvantului “Estetica uratului “ “ este maniera literara
in care inovatia stilistica argheziana consta in revalorificarea
cuvintelor, dandu-le noi sensuri , noi semnificatii in sens
estetic.”Ideea,spunea el , are nevoie de plastic pentru a fi
exprimata;plasticul e perceptibil ochiului “.Versurile sale :
“Din bube,mucegaiuri si noroi / Iscat-am frumuseti si preturi noi “
sunt surprinzatoatre prin simboluri si semnificatii , Arghezi aducan in
literatura romana o noua maniera literara de a exprima frumosul ,
dandu-i astfel o noua valoare.
Desi foarte deosebiti apropiati pe linia valentelor plastice ale
creatiei lor , Bacovia si Arghezi se afirma ca reprezentanti de seama
ai poeziei sec al-XX-lea caracterizata tocmai prin legatura sa cu
celelalte arte.”Poemul este rezultanta tuturor artelor ,muzica,plastica
,literatura, sunetul, natura, verbul-se rezolva in poezie “ spunea Ion
Vinea.
La inceputul secolului al –XX-lea , odata cu aparitia curentului
simbolist intervine momentul cand in istoria artelor romanesti
ideologiile estetice incep sa se succeda rapid ingemanandu-se adesea si
neasteptat si completandu-se cu modalitati stilistice.Ori de cate ori a
reflectat asupra poeziei simbolise , Al . Macedonski a inteles-o ca pe
suma celorlalte arte.”Poezia viitorului ,spunea el , nu va fi decat
muzica si imagine.”
Viata artistica efervescenta de la sfarsit de secol XIX i- a grupat la
un loc pe scriitorii si pe pictorii nostri, in virtutea acelorasi
idealuri estetice.Astfel , fie in locuintele maestrului Al. Macedonski
, fie in cafenele se adunau in jurul anului 1900 artistii : St.
Luchian, M.Demetriad , G. Bacovia ulterior , A. Maniu carora li s-au
adaugat pictori : C.Ressu , N.Darascu , N.N.Tonitza si scriitorii Gala
Galaction, T.Arghezi. Imediat dupa primul razboi mondial , la Capsa ,
apoi spre 1930 la Corso se intalneau I.Barbu , N.N.Tonitza, G.Petrascu
, N.Darascu
In 1921 se infiinteaza gruparea “Poesis “ formata din muzicieni ,
critici, actori , scriitori, condusa de I.M.Sadoveanu , scopul ei fiind
innoirea formelor de expresie ale teatrului romanesc. Fenomenul teatral
a concentrat in acea perioada numeroase si importante forte artistice.
Stagiunea Victor Eftimiu la Teatrul National se deschidea avand in
foaier 50 de lucrari de sculptura si pictura .La Teatrul National vin
cam 30.000 de oameni pe luna “ iata , mi-am zis – isi aminteste
V.Eftimiu – un excelent public caruia sa-i dezvoltam gustul pentru
pictura si sculptura”.
Daca definim conceptul de arta poetica ne referim la ansamblul de
trasaturi care compun viziunea despre lume si viata a unui autor,
despre venirea lui in Univers si despre misiunea artei sale, intr-un
limbaj literar care-l particularizeaza.
Registrul silistic se individualizaeaza prin sintagme poetice ce contin metafore ; prin imagini vizuale , auditive, dinamice , olfactive
,printr-un limbaj poetic expresiv,plastic.”Plastica – la fel ca si
muzica- nu poate fi decat un element al acelei sinteze de forma , de
sunet si de inteles care formeaza arta cuvantului : poezie lirica.
Poezia si plastica se intregesc , dar nu pot sa se confunde .
“Adevarata plastica in poezie e intotdeauna sugerata” afirma Ion Pillat
.
|